Gestalt & potențialul adus de situația prezentă

Ce ai tu nevoie acum? Nu mâine, peste 10 zile, peste o vreme? Care sunt emoțiile care îți atrag acum atenția, cum este starea ta în prezent, și cum poți să te îngrijești de aceasta? Concret, ce ti-ar prinde bine să faci, astăzi, pentru tine?

Este natural să pendulăm cu atenția noastră între trecut, prezent, și viitor – deși oriunde am îndrepta-o, facem asta ACUM – în momentul prezent, ceea ce e important, pentru că putem lucra cu acest fapt.

Avem nevoie să funcționăm satisfăcător în viața noastră socială, viața noastră de familie și profesională. Ne facem planuri, și ne folosim de schemele deja construite de raportare la noi, și la ceilalți, și mediu. Dar atunci când vrem să schimbăm ceva, avem nevoie să ne conștientizăm, să ne reglăm și experimentăm în prezent.

Accentul terapiei Gestalt este pus pe realizarea potențialului adus de situația prezentă. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă curiozitate pentru ce apare acum în mine, înseamnă să îmi asum că ceea ce apare în mine are într-un fel sau altul legătură și cu mine, și că pot experimenta în jurul acestui lucru. S-ar putea să am nevoie de suport ca să o fac, mai ales dacă nu este ceva cu care sunt obișnuit, dar este în definitiv o invitație la călătorie, la aventură, la a mișca lucrurile spre o formă, sau un Gestalt, mai bun, pentru a îmi trăi mai satisfăcător viața.

Un Gestalt care nu este bun, ce poate fi un mod de a interacționa cu celălalt, sau un mod de a mă angaja într-un proiect sau o anumită situație, este unul stereotip (Francesetti, Gecele & Roubal, 2013), care nu hrănește, ceva fix, repetitiv, ce îmi aduce disconfort într-un fel sau altul. Este vorba cel mai probabil despre protecții cândva sănătoase ale organismului, modul cel mai bun de a fi prezent în relațiile trecute, devenite acum obiceiuri inconștiente ce limitează modul meu de a fi prezent în relație, sau mai general, în contact – spre înăuntru & spre în afara mea.

Conștientizarea, definită de Rahm D. (Gestalt counseling Gestaltberatung, 1979), este o stare de trezie atentă înspre lucrurile care se întâmplă în momentul prezent în mine, cu mine și în jurul meu.

În proces, conștientizând și experimentând, de-construim și re-construim, căutând mereu stări actualizate de echilibru, la niveluri mai satisfăcătoare de a ne trăi viața. Ne putem ghida, pe drum, după nevoile noastre, după ceea ce ne atrage și ne menține atenția, deși poate voința noastră conștientă ar vrea să o îndrepte altundeva.

*Gestalt-terapia integrativă s-a dezvoltat din terapia gestalt „clasică“. Acest lucru a rezultat din preocuparea timp de zeci de ani pe care medicul și psihanalistul berlinez Frederik S. („Fritz”) Perls (1893-1970) și soția sa, Lore („Laura”) Perls (1905-1990), psihanalist și psiholog gestalt, au avut-o în ceea ce privește psihanaliza. Relevantă pentru dezvoltarea terapiei gestalt a mai fost, printre altele, confruntarea lui Perls cu existențialismul, fenomenologia, filosofia dialogului a lui Martin Buber, psihologia gestalt și budismul zen. (preluat din Mag. Liselotte Nausner, Introducere în teoria terapiei gestalt integrative)