Încep prin a observa că îmi doresc să scriu ceva deosebit, și îmi amintesc că ce urmăresc de fapt este să deschid un contact, să lansez o invitație, scriind câteva cuvinte despre mine.
De ce ne întâlnim aici? Motivul este dorința mea să fiu un bun instrument, să înlesnesc o întâlnire folositoare, cu tine însuți, prin intermediul relației și întâlnirii noastre.
Prima mea formare este de inginer în telecomunicații, având niște rădăcini în faptul că îmi plăcea în școală să găsesc rezolvarea problemelor de matematică.
A doua mea formare, după ce am început să caut să mă înțeleg pe mine, probabil că tot în ideea de a rezolva ceva, este cea de psiholog. Respect psihologia și psihoterapia, și mai ales dedicarea oamenilor spre a ne cunoaște mai bine și a ne îmbogăți viața, ce stă la baza dezvoltării instrumentelor psihologice.
Cât despre chiar a avea ceva de rezolvat, sau despre a fi poate vorba mai mult de a înțelege, a integra, a ne reîntregi prin conștientizare, prezență, un fel de acceptare, sunt lucruri descoperite pe parcurs, iar întrebarea în sine – parte din proces.
Ce simt eu că aduc valoros psihologia și psihoterapia, în practica din cabinet, sunt însoțirea din relația terapeutică, susținută de formarea profesională, și procesul personal de autocunoaștere, ambele în continuă desfășurare, de altfel, ale celui care facilitează procesul.
„A fi înseamnă a fi perceput.” George Berkeley (1685-1753)
Noi suntem și ne percepem și încorporăm tot mai conștient în relație, și aici terapia Gestalt integrativă oferă resurse prețioase.
Soluțiile ni le găsim tot noi, dar spațiul terapeutic aduce susținerea și instrumentele ajutătoare ce pot debloca și mișca lucruri în noi, descoperind resurse, încheind ce nu ne mai este necesar și deschizând explorarea de noi căi, lărgindu-ne orizonturile, ajungând astfel să fim într-un mai bun contact cu noi înșine, și implicit, și cu ceilalți.
Lavinia Stachie 